Tehnologia este un domeniu care ne influențează din ce în ce mai mult viețile, într-o lume modernă, în continuă schimbare. Suntem înconjurați de tot mai multă tehnologie, promițându-ni-se că mai mult consum de tehnologie este calea către a avea o viață mai bună și mai ușoară. Desigur, în principiu, așa este. Totuși, majoritatea oamenilor nu realizează că, înainte de orice, tehnologia, la fel ca și competiția, cooperarea, religia, știința și toate celelalte asemenea, sunt concepte culturale care ne modelează gândirea, mentalitatea și viața de zi cu zi. De aceea, este absolut necesar sa fim cât mai conștienți posibil de ceea ce înseamnă fiecare dintre aceste concepte și să ne modelăm lumea, viața, în sensuri pozitive, care să ridice gradul de mulțumire și fericire al fiecăruia, și concomitent, să reducă nivelul de stres, frustrare și suferință. A prelua pur și simplu niște concepte culturale, fără a le trece prin propriul filtru și, dacă este posibil, prin propria experiență, înseamnă ignoranță, acesta fiind cel mai dezastruos lucru pe care îl putem face. Vestea proastă este că, oricât de incredibil ar părea, și tehnologia, ca și concept cultural, a devenit un mit și o prejudecată în societatea occidentală, capitalistă, modernă, în care trăim acum. Vestea bună este că, la fel ca orice mit și prejudecată, și acesta poate fi demontat. Exact asta vom face împreună în rândurile următoare.
Conform DEX, „tehnologie” înseamnă 1 Știință a procedeelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2 Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs.
Pe baza acestor două sensuri ale cuvântului „tehnologie” din DEX, am să vă împărtășesc acum definiția mea proprie și personală a cuvântului „tehnologie”.
Pentru mine, „tehnologie” înseamnă ansamblul de cunoștințe/metode/procese/procedee/ operațiuni/instrumente, care conduc la satisfacerea unei anumite nevoi sau la obținerea unui anumit rezultat.
Cu alte cuvinte, definiția mea a cuvântului „tehnologie” reprezintă o combinație a celor două sensuri existente în DEX, plus o mică extindere a conceptului. Tocmai această extindere este „sarea și piperul”. Și exact în asta constă mitul și prejudecata care s-au împământenit cu privire la ceea ce înseamnă de fapt tehnologie.
Majoritatea oamenilor, atunci când se gândesc la tehnologie, își imaginează roboți, rachete cosmice, aparate și dispozitive super-SF, tehnici de clonare și de teleportare, colonizarea altor planete, smartphone-uri din ce în ce mai performante și deștepte, inteligență artificială din ce în ce mai avansată, mașini și avioane din ce în ce mai rapide etc. În cel mai „primitiv” caz posibil, când aud cuvântul „tehnologie”, oamenii se gândesc la fizică elementară, mecanică și motoare.
Evident, toate cele de mai sus reprezintă tehnologie, și nimeni nu este de condamnat că, atunci când aude de tehnologie, se gândește la toate acestea. Totuși, prea puțină lume este suficient de deschisă să accepte, să își imagineze măcar, că este posibil ca tehnologia să însemne și altceva decât aparate și lucruri SF. V-ați gândit vreodată că tehnologia poate să însemne mai mult decât atât? Ați luat vreodată în calcul posibilitatea că tehnologia, într-adevăr, ne înconjoară peste tot, însă nu de ieri de azi, ci dintotdeauna și în moduri pe care, dacă ne menținem „ochelarii de cal”, nu ni le vom imagina niciodată? V-ați gândit vreodată cât de mult avem de pierdut cu o asemenea mentalitate?
Mai jos voi dezvolta o listă lungă de tehnologii.
Orice instrument, procedeu sau aparat cu care se aprinde focul reprezintă tehnologie, de la metodele primitive folosite în epoca de piatră (cremenele), până la chibrituri, brichete sau aragaze inteligente și eficiente energetic.
Orice instrument, metodă sau aparat de încălzire înseamnă tehnologie: focul de tabără, caloriferul, reșoul, panourile electrice sau centralele inteligente și eficiente energetic.
Orice metodă, procedeu sau instrument de deplasare reprezintă tehnologie: bicicletele, trotinetele, autoturismele, avioanele supersonice și navetele spațiale. Căruțele și trăsurile trase de cai înseamnă tehnologie. Însăși deplasarea călare este o tehnologie. Până și mersul pe jos este o tehnologie, fiindcă reprezintă o metodă prin care mă pot deplasa din punctul A în punctul B, în egală măsură ca și cu un autoturism, bicicletă sau căruță.
Scrijelitul cu pietre pe table metalice sau de lut, papirusul, hârtia, penele de scris, creioanele de orice fel, pixurile și stilourile, toate sunt tehnologii, în egală măsură ca și programele informatice de editare documente sau tastaturile wireless de astăzi.
Roata este o tehnologie. Mai mult, îmi doresc să conștientizăm împreună faptul că roata, acum câteva mii de ani când a apărut, a fost ceva la fel de revoluționar cum au fost în vremurile noastre smartphone-urile sau inteligența artificială. Să încercăm să ne imaginăm un autoturism super-modern, dar fără roti. Cum ar arăta? Cum s-ar deplasa? Ce i-am pune în loc de roți pentru a funcționa?
Săpunul este o tehnologie. Parfumul, de asemenea, este o tehnologie. Spălatul rufelor la râu, așa cum făceau bunicii și străbunicii noștri la țară, reprezintă o tehnologie, în egală măsură ca și mașinile de spălat, inteligente și eficiente energetic.
Sportul, nutrițiile, ceaiurile, leacurile băbești sau ale vracilor din junglă, medicina alternativă, toate sunt tehnologii, la fel ca și medicamentele, tratamentele și vaccinurile practicate de medicina clasică, fie pentru prevenirea, fie pentru tratarea bolilor și a diverselor afecțiuni sau suferințe fizice, psihice sau spirituale.
Apropos de spirit: yoga, rugăciunile și toate celelalte practici spirituale, indiferent de religie, sunt tehnologii, adică metode, procedee sau cunoștințe pe care oamenii care cred în forța acestora, le folosesc pentru a obține diverse rezultate, fie interioare, pentru spiritul și sufletul lor, fie uneori chiar exterioare, din convingerea că o anumită practică religioasă ori mistică le va modifica realitatea sau viața într-un anumit sens. De exemplu, invocarea zeităților de către triburi pentru a le aduce ploaia în momente de secetă, sau rugăciunile spuse de către credincioșii creștini, pentru liniște sufletească, fericire sau noroc.
Guvernul, actul de guvernare în sine este o tehnologie. Probabil, cea mai complexă și avansată tehnologie inventată până acum de om. Despre guvernare și tot ceea ce implică aceasta, voi avea un material special dedicat.
Războiul și diplomația, justiția, concilierea, medierea, arbitrajul si toate celelalte metode de rezolvare a conflictelor dintre oameni, nu sunt altceva decât tehnologii.
Mecanismele financiare de orice tip, metodele de finanțare, fie că este vorba despre fonduri europene, împrumuturi bancare, gajuri, leasing-uri sau asigurări, toate sunt tehnologii.
Lumânările și lămpile pe gaz sunt tehnologii de iluminat, în egală măsură ca și becurile sau instalațiile moderne de tip led.
Plugul tras de animale este o tehnologie, în egală măsură ca și tractoarele sau roboții folosiți astăzi în agricultură.
Morile de apă și de vânt sunt tehnologii.
Legile și sistemele legislative, oricât de primitive ar fi ele, reprezintă tehnologii.
Cuțitele, topoarele, lopețile, furcile, mitralierele, tancurile, dronele de război, armele nucleare sau biologice, toate sunt tehnologii.
Schimbările radicale de perspectivă și mentalitate pe care le implică deschiderea minții în fața conceptului cultural de tehnologie
Știu că, o listă precum cea din rândurile de mai sus, va crea multă confuzie și că mulți nu veți fi de acord că anumite elemente menționate acolo ar însemna tehnologii. Totuși, dacă vă analizați puțin gândurile, veți realiza că opoziția față de acceptarea multora dintre acele elemente ca și tehnologii nu se datorează elementelor în sine, ci datorită conceptului cultural pe care îl aveți cu privire la ceea ce ar trebui să însemne tehnologie. „Dacă nu este ceva mecanic, electronic, robotic sau smart, nu are cum să fie tehnologie”, veți gândi mulți dintre voi.
De fapt, trebuie doar să vă clarificați puțin lucrurile. Nimeni nu susține că nu există unele tehnologii inferioare și altele superioare ca și accesibilitate și eficacitate în satisfacerea nevoilor sau obținere a rezultatelor dorite. Este evident că un aragaz, chiar și o brichetă, sunt tehnologii superioare metodelor folosite în epoca de piatră pentru obținerea focului. Desigur că orice modalitate de deplasare cu orice tip de vehicul, chiar și călare, sunt tehnologii superioare mersului pe jos. Însă dacă o metodă, un procedeu sau un instrument pare superior altuia, aceasta nu înseamnă că metoda, procedeul sau instrumentul inferior, nu reprezintă o tehnologie.
De asemenea, nimeni nu susține că este posibil ca anumite tehnologii să nu fie foarte eficace. Din păcate, medicinei alternative îi sunt asociate tot felul de ceaiuri sau leacuri-minune care se susține că vindecă SIDA, cancerul sau alte boli cu o rată imensă de mortalitate. Totuși, aceasta nu înseamnă că un leac-minune nu reprezintă o tehnologie.
Înainte de a exclude practicile mistice, spirituale sau religioase, cum ar fi yoga, incantațiile sau rugăciunile din categoria tehnologiilor, imaginați-vă că nu faceți parte din lumea civilizată, în mediul urban în care trăiți, într-o țară în care vremea poate fi controlată până la un punct, prin sisteme anti-grindină și altele asemenea. Gândiți-vă că sunteți membrul unui trib undeva în junglă, care crede că tunetele și fulgerele sunt zei care v-au creat și care vă controlează viața. Probabil că tribul vostru abia a descoperit focul, și acesta este un mare secret, știut doar de înțelepții tribului. Trebuie să înțelegem că într-un asemenea mediu, într-o asemenea comunitate, descoperirea unei metode de a obține focul, sau îmbrățișarea unei noi religii, este egală cu cel mai revoluționar robot sau smartphone lansat pe piață în societatea noastră. Nu faceți greșeala de a gândi că nu are relevanță un asemenea exemplu, dimpotrivă, este cel mai relevant lucru din lume. Trebuie să înțelegem că nu toți oamenii sunt la fel și că fiecare individ, fiecare comunitate, are propriul nivel de dezvoltare, din punct de vedere social, economic, cultural, tehnologic etc. Înainte de a judeca un membru al unui trib sau o persoană religioasă ca fiind retrogradă și inferioară nouă, să ne gândim întâi că puteam fi noi în locul respectivului, și că nu avem absolut niciun merit că ne-am născut într-o anumită familie, dintr-o anumită comunitate, într-o anumită țară. Puteam, la fel de bine, să fim noi membri de trib sau persoane religioase, născuți și crescuți fiind în acele tipuri de ambiente. Cel mai probabil, și noi am fi privit facerea focului sau o rugăciune, incantație sau vreun ritual mistic tribal, ca pe cea mai revoluționară și minunată invenție din lume. Trebuie să înțelegem și să acceptăm faptul că, în acel context, 99,99%, așa ar fi, nu ar trebui să fim aroganți crezând că, dacă am fi membri într-o comunitate religioasă sau într-un trib, sigur am schimba noi tot, și am aduce noi antreprenoriatul și internetul în acele medii. Cel mai probabil, nu am aduce nimic, ne-am conforma, așa cum de altfel, o facem și acum, în mediul în care trăim. Dacă sunteți simpli cetățeni, care nu au vreun patent pe vreo invenție sau vreo revoluție culturală sau politică la activ, nu aveți niciun merit pentru lumea modernă și tehnologizată în care trăiți, sunteți doar niște consumatori și conformiști la conveniențele societății în care v-ați născut și ați trăit. Dacă status-quo-ul comunității prevede că tehnologia înseamnă roboți și inteligență artificială, cel mai probabil, asta veți crede toată viața, fără să luați în calcul, pentru o secundă măcar, că poate este vorba și despre altceva decât vi s-a spus. Veți accepta standardele culturale pur și simplu, iar dacă cineva sau ceva vă va pune vreodată în postura de a vi le schimba, cel puțin la început, veți opune rezistență, contrând-vă cu cel care v-ar arăta altă cale, sau privind situația care vă forțează să vă schimbați perspectiva, ca pe ceva negativ sau ca pe o nenorocire. Și da, dacă trăiți într-o comunitate super-modernă și tehnologizată, veți fi la fel de îndoctrinat cu conceptele și standardele acceptate de respectiva societate, la fel ca și membrul unei comunități religioase sau membrul unui trib, cu ideologiile referitoare la zei și practici mistice. Din acest punct de vedere, chiar nu este nicio diferență între noi, în lumea civilizată, și cei care trăiesc în junglă. Acesta este efectul conceptelor culturale, acele lucruri pe care se fundamentează totul într-o societate, și care ne sunt înfipte atât de adânc în minte, suntem atât de convinși că știm ce înseamnă, încât nici nu mai există pentru noi, nici nu le mai luăm în calcul, nici nu ne mai gândim la ele. Ce să mai vorbim, să ne îndoim de ele sau să le schimbăm! Nu, ne concentrăm doar pe detalii, uitând astfel esențialul. Același lucru se întâmplă și cu tehnologia, privită ca și concept cultural.
Alt efect al acceptării fără discernământ a diverselor concepte culturale, în acest caz, a conceptului de tehnologie, constă în faptul că se presupune automat că tehnologia mai nouă este superioară și mai eficace decât tehnologiile mai vechi, datorită complexității mai mari și avansului științific pe care, se presupune, trebuie să îl reprezinte o tehnologie nouă. De fapt, a crede acest lucru pur și simplu, este ca și când ai crede orbește într-o zeitate. Cel mai hilar mi se pare că, în general, cei care cred fără discernământ în tehnologie, progresiștii care cred că fiecare nouă tehnologie ne face automat viața mai ușoară și mai frumoasă, sunt în majoritatea lor atei, care nu cred în Dumnezeu sau alte entități, judecând ca fiind retrograde persoanele religioase, care cred orbește în niște dogme. Totuși, aceeași oameni, cred orbește în orice nouă tehnologie. Desigur, cei care consideră că o tehnologie nouă este mai bună decât una veche, nu greșesc prea mult. Totuși, nu este întotdeauna așa. La fel cum, una este să nu poți să crezi că Dumnezeu este un bătrân cu barbă albă care trăiește undeva pe altă planetă și vede orice faci, alta este să contești cu totul existența unui Dumnezeu.
Revenind la tehnologie, în cursul secolului XX, omenirii i s-a promis că energia nucleară este invenția și tehnologia care va permite oferirea de energie electrică tuturor oamenilor de pe planetă, la prețuri simbolice sau chiar gratis. Pe lângă faptul că energia nucleară este extrem de costisitoare de produs, s-a dovedit că poate fi și un dezastru pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea umană (a se vedea catastrofa de la Cernobîl). În schimb, odată cu modificările climatice, oamenii s-au văzut obligați să se re-orienteze către surse regenerabile de energie, multe dintre ele reprezentând tehnologii existente deja, foarte retro chiar. Hidrocentralele și instalațiile eoliene nu reprezintă altceva decât tehnologiile morilor de apă și de vânt, adaptate producerii de energie electrică. Să nu uităm că moara de apă este o tehnologie inventată de romani acum mai bine de 2000 de ani, în timp ce producția de energie nucleară este o tehnologie apărută foarte recent.
Este evident că autoturismele care funcționează pe baza combustibililor fosili sunt tehnologii superioare bicicletelor. Totuși, în ultimii ani, datorită acelorași schimbări climatice, tot mai mulți oameni aleg sau sunt determinați să folosească bicicleta în locul autoturismului consumator de benzină sau motorină, pentru deplasări scurte, ori în aceeași localitate, ori între localități apropiate între ele. Mai mult, utilizatorii acestei tehnologii inferioare (bicicleta) sunt priviți în multe societăți ca fiind oameni civilizați, care țin la mediul înconjurător, protejând-l de noxe și gaze dăunătoare naturii și sănătății umane. De asemenea, cine folosește bicicleta, știe și că este o formă incredibil de bună de mișcare. Este o tehnologie destul de complexă până la urmă și bicicleta asta, atât din punct de vedere mecanic, cât și în privința eficacității și beneficiilor pe care le implică. De aceea, din ce în ce mai mulți oameni aleg să o folosească, în detrimentul tehnologiei superioare – autoturismul consumator de motorină sau benzină.
În zilele noastre, există tratamente super-științifice, laparoscopie și operații efectuate cu roboți. Totuși, un studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății arată că peste 70% din orice boală virală sau bacteriană care s-ar putea contacta pe planetă, inclusiv ciuma, holera, ebola, tifosul sau febra galbenă, se pot preveni prin simpla spălare a mâinilor – o tehnologie atât de simplă și primitivă în comparație cu un tratament științific sofisticat, însă atât de benefică și eficientă.
Există nenumărate astfel de exemple. Cel mai important lucru care ar trebui reținut în final este același: deschiderea minții și a inimii la modul radical. Dacă ne înverșunăm în ignoranță, în a crede orbește că tehnologia înseamnă numai chestiuni high-tech, sau că o tehnologie superioară este întotdeauna mai bună decât cea inferioară, vom suporta în continuare consecințele.
Primele călătorii în spațiul cosmic au uimit întreaga omenire referitor la progresul atât de rapid al tehnologiei, care a făcut posibil acest lucru. La vremea respectivă, președintele american Kennedy a avut un discurs memorabil, în care a spus că posibilitatea omului de a călători în spațiul extraterestru nu se datorează vreunei tehnologii nou-apărute peste noapte, ci deschiderii perspectivei oamenilor cu privire la folosirea unor tehnologii existente deja, în sensul atingerii acestui obiectiv. Cu alte cuvinte, oamenii aveau de mai mult timp tehnologiile necesare călătoriei în cosmos, însă la fel, pentru mult timp, nimeni nu s-a gândit că respectivele tehnologii pot fi adaptate și folosite în acest scop.
Această deschidere față de orice posibilitate ar trebui să o arătăm tot timpul și în orice situație, nu doar când este vorba despre călătorii în spațiul cosmic.
Medicina clasică, ca și poziție oficială, respinge cu totul orice are legătură cu medicina alternativă. Un medic clasic, dacă se gândește măcar să ia în calcul oportunitatea adaptării în tratamentele clasice ale unor plante, ceaiuri, leacuri așa-zis băbești sau de vraci, ar fi mai bine să își păstreze gândurile pentru el, și această preocupare ca un hobby, fiindcă în caz contrar, riscă să fie ostracizat, ridiculizat, izolat și în final, exclus din profesia medicală. Nu văd nicio diferență între o asemenea abordare și cea extremist-religioasă, pe care culmea, comunitatea științifică și susținătorii săi o critică atât de mult sau, în cel mai bun caz, o ignoră. Știm cu toții cazurile nefericite de escrocherii prin care tot felul de plante și ceaiuri se prezintă ca fiind leacuri-minune. Totuși, este exagerat a încadra un întreg domeniu și categorie de cunoștințe ca fiind „fake” din aceasta cauză. Până la urmă, sunt și numeroase cazuri în care în medicina clasică se petrec erori foarte grave: medicamente administrate greșit, diagnostice eronate și altele asemenea.
Deschiderea radicală a minții și a inimii în privința tehnologiei ca și concept cultural, în sensul lărgirii perspectivei asupra a ceea ce înseamnă tehnologie, ne poate ajuta să găsim soluții la care nu ne-am fi gândit niciodată, opțiuni pe care le avem deja, iar noi, nici măcar nu știm. Poate că rezolvarea unei mari probleme nu constă în inventarea vreunui nou robot sau a vreunui nou aparat smart, poate că soluția există deja, în casele noastre, în natură sau în instrumentul cel mai insignifiant ori îndepărtat de subiect. Uneori, poate că o adaptare este suficientă, nu este nevoie de re-inventarea roții. Nu putem ști, atât timp cât ne încăpățânăm să ne menținem „ochelarii de cal”.
Poate că vindecarea de cancer și HIV nu se găsește în laboratoarele super-moderne de cercetare medicală, ci în practicile vreunui vraci din jungla amazoniană, sau în vreo plantă pe care comunitatea științifică nici măcar nu își imaginează că le-ar putea lua în calcul. Totul, nu din cauza răutății sau din cauza vreunei conspirații de a menține aceste boli pentru a ucide un anumit număr de oameni, și a controla astfel răspândirea populației omenirii. Câteodată, nu este vorba despre nicio conspirație și niciun plan. Câteodată, este vorba pur și simplu despre lipsă de imaginație sau ignoranță. Ok, să luăm în calcul posibilitatea că nu este posibil, sub nicio formă, ca medicina alternativă să conțină vreun medicament. Totuși, nu este exclus să ajute pe linie de prevenție a bolilor. Și în acest caz, câți medici sau câte companii farmaceutice ar fi interesați să se prevină bolile? Dacă prea mulți oameni sănătoși ar însemna falimentul lor? Aici intervine din nou supraviețuirea și, ca de obicei, ignoranța, perspectiva îngustă, deoarece toate aceste categorii, în special companiile farmaceutice nu realizează că, în loc de a produce și vinde medicamente unor oameni bolnavi, ar putea produce și vinde soluții preventive unor oameni sănătoși, în scopul de a îi menține cât mai mult timp așa.
Concluzii
Ca de fiecare dată, nu cer să fiu crezut pe cuvânt. Pe de o parte, nu vreau să se înțeleagă că aș susține că este mai bine să renunțăm la centralele de încălzire inteligente și eficiente energetic în favoarea focurilor de tabără. Ceea ce susțin este că e mult mai bine niciodată să nu spui niciodată, și să nu excluzi posibilitatea de a te afla într-o situație în care nu vei avea la dispoziție centrala de încălzire de acasă, și să fii obligat ca, pentru a supraviețui, să iei în calcul un foc de tabără. Cred că putem ajunge să ne simțim foarte bine și confortabil și folosindu-ne de tehnologii inferioare și cu mai puțin decât cu ceea ce suntem noi obișnuiți, dacă situația o impune. Până la urmă, asta înseamnă evoluție și tărie de caracter. Inteligența înseamnă, înainte de orice, capacitate de adaptare. Îmi doresc doar să înțelegem că blocarea în idei, principii, dogme, prejudecăți, mituri, ideologii și obiceiuri, înseamnă exact opusul.
Pe de altă parte, nu susțin că medicina alternativă ar fi o cale mai bună de urmat decât medicina clasică. Tot ceea ce spun este că eu, ca și experiență personală, după ce am lăsat la o parte orice idee, îndoctrinare, mit și simț de părtinire, am ajuns la concluzia că în realitate, nimeni nu știe cum este mai bine de fapt. Până acum, nimeni din comunitatea științifică nu a luat în calcul serios posibilitatea de a merge în sălbăticie să vadă despre ce este vorba într-un leac băbesc sau într-un ritual al unor vraci, iar dacă metodele respective s-ar dovedi benefice, să le preia într-o metodă care să devină medicină oficială. Nu, medicamentele bune pot proveni doar din vreun laborator științific. Atât de mult se crede asta, încât chiar și o pastilă de zahăr, dacă ar fi scoasă dintr-un laborator și prezentată ca fiind tratamentul care vindecă o formă de cancer, mulți vor crede asta. Mai mult, vor crede atât de mult asta, încât o parte dintre pacienți, se vor și vindeca de acea boală. În schimb, dacă vreun om de știință prezintă un medicament ca fiind vindecător de aceeași boală, provenind din practica unui trib amazonian, va risca, în cel mai bun caz, ridiculizarea publică și pierderea serviciului, iar în cazuri extreme, închisoarea. Nimeni nu știe cum stau aceste lucruri de fapt, fiindcă nimeni nu are momentan deschiderea de a face următorul pas în afla.
Însă niciodată nu le vom vedea pe toate acestea, dacă rămânem blocați în perspectiva că sistemele, conceptele și tehnologiile noastre, sunt cele mai bune de urmat.
Revenind, nu cer să fiu crezut pe cuvânt. Tot ceea ce exprim este strict opinia mea, expusă de la nivelul la care mă aflu acum. Nu exclud posibilitatea de a îmi schimba opiniile în viitor. Exact despre asta este vorba: o deschidere mai largă a perspectivelor și față de posibilele opțiuni disponibile. Niciodată nu vom ști, dacă nu vom încerca. Nu alții, ci fiecare dintre noi.
Sursa foto: Shutterstock
transcendental.com 