Războiul informațional – bătălia pentru atenția ta și cum poți câștiga acest război

„…trebuie știut că există o conexiune puternică între sărăcie, situația economică-socială și educație. Oamenii nu mai analizează informația, nu o cântăresc, ci o cred așa cum le este livrată…Pentru a înțelege ceea ce e adevărat ai nevoie de puțină tehnologie, de capacitatea de a înțelege anumite lucruri, de o gândire critică, funcțională. Măcar să ai capacitatea de a aduna informații și de a le analiza.”

Irina Lukyanova – scriitoare din Moscova, extras dintr-un interviu acordat publicației G4media în martie 2022

„Radioul este al nostru, al nimănui altcuiva. Vom pune radioul în serviciul ideii noastre, și al niciunei alte idei.”

Joseph Goebbels – extras audio din Arhivele Federale Germane, astfel cum acesta este preluat în documentarul Deutsche Welle, „Fake news, propaganda and conspiracy theories – the fight against disinformation”, aprilie 2022

„Conform tacticilor și doctrinelor rusești, războiul este pace iar pacea este război, astfel încât ei au condus până acum un război, în timp ce noi credeam că este pace, iar ei încearcă acum să spună că nu, nu este niciun război…”

Peter Nielsen, comandant NATO în Lituania în documentarul vpro documentary „Truth as a Weapon”, aprilie 2022

În ultimii ani mă simt din ce în ce mai agasat de o avalanșă de știri și opinii pe diverse teme de interes ale momentului: ce politician sau partid este mai bun, există sau nu coronavirusul, vaccinurile ajută sau nu, războiul din Ucraina este justificat sau nu, iar România ar trebui să se poziționeze ca țară neutră față de conflict sau nu, sunt sau nu doar un pion pe tabla de șah a unei elite mondiale care controlează tot, există sau nu reptilienii care trăiesc pe altă planetă și se hrănesc cu teama oamenilor, este sau nu Pământul plat, vor sau nu Bill Gates și George Soros să mă înrobească ori să mă omoare, a fost atentatul terorist de la 11 Septembrie o lucrătură internă a Statelor Unite sau nu, există ori ba schimbările climatice, încearcă sau nu cineva să ne omoare prin mâncare de proastă calitate, au fost Zelea Codreanu și Ion Antonescu eroi ai neamului sau criminali de război naziști etc.

Acestea sunt temele de interes general pe marginea cărora, practic dintotdeauna, am văzut o promovare agresivă a unor idei sau agende care am senzația că mi se bagă pe gât prin intermediul presei și, mai recent, al internetului. Totuși, în ultimul timp, agresivitatea și insistența în domeniul informațional a atins o asemenea magnitudine încât simt că acest adevărat război s-a strecurat în toate aspectele vieților noastre, până în cele mai mici detalii, ca un cancer cu metastaze. O grămadă de companii ne asaltează cu reclame, oferte, promoții sau produse, pe rafturile magazinelor de unde ne facem cumpărăturile sau pe site-urile și aplicațiile pe care le accesăm, încercând să ne convingă, fiecare dintre ele, că oferta lor este cea mai bună, că produsul sau serviciul lor are cel mai bun raport calitate-preț, că doar ceea ce oferă ele merită să cumpărăm. Astfel, această competiție disperată în domeniul informațiilor pe care le primim și cu care suntem asaltați se întâmplă în continuu, indiferent dacă este vorba despre a ne alege conducătorii, a cumpăra o mașină sau o pâine.

Foarte important în înțelegerea profundă a ceea ce urmează este conceptul de cunoaștere, despre care vă invit să vă aruncați un ochi pe materialul publicat deja de ceva vreme AICI.

În ce constă războiul informațional?

În percepția mea, acest război modern și atipic se manifestă prin inundarea câmpului informațiilor cu știri conținând păreri și relatări contradictorii, pe diverse teme de interes la un moment dat. Subiectele se schimbă, însă războiul rămâne, și dacă urmăriți cu puțină atenție, veți observa că tacticile și esența mesajelor transmise în mod direct sau doar sugerate, rămân aceleași.

Cu trecerea timpului, eu personal, simt din ce în ce mai agresiv și puternic aceste fluxuri informaționale pe care le primesc din toate părțile și care încearcă să mă convingă fie de ceva, fie de exact opusul.

Doresc să fac clar încă de la început faptul că ceea ce urmează este nepărtinitor, nediscriminatoriu, și nu trebuie interpretat altcumva decât cum am putea să facem față acestor adevărate tsunami de informații care ne lovesc în continuu. Practic, nu vreau să ne uităm la informațiile la care mă voi referi în sine, ci să încercăm să surprindem o viziune de ansamblu asupra modului în care se desfășoară fluxul acestora și cum ne-am putea apropia mai mult de adevăr.

Care este miza războiului informațional?

Miza acestui război este una singură: atenția ta. ”De ce ar pune cineva atâta efort și atâtea resurse doar pentru a câștiga atenția mea?”

Din două posibile motive.

Unul dintre ele este reprezentat de bani. Toată avalanșa amețitoare și uneori agresivă de reclame, oferte și promoții cu care suntem asaltați de tot felul de companii, în magazine, la televizor sau în online, au scopul de a ne convinge să cumpărăm ceea ce vând respectivele firme.

Al doilea motiv este reprezentat de creșterea controlului pe care o persoană sau un grup de persoane au interesul să le aibă asupra minții și convingerilor tale. Războiul informațional desfășurat în această variantă este cel mai periculos și cu impactul cel mai mare, fiindcă vizează de fapt controlarea minților și, uneori, spălarea pe creier a întregi mase de oameni.

Cum se manifestă în general războiul informațional?

În esență, obiectivul este acela de a ți se insufla convingerea că ceea ce afli de la sursa emițătoare a informației reprezintă adevărul gol-goluț, iar orice afli dintr-o altă sursă care susține altceva este o minciună, fiind vorba ori de slugi de-ale ocultei mondiale, ori de conspiraționiști, retrograzi sau manifestări de-ale propagandei rusești în Vest. Dacă ești atent, observi că aceste „adevăruri” te fac să te simți special, fie ca cineva care absolut întâmplător, într-o zi normală, în comoditatea și monotonia sa de acasă, a aflat vreun secret pe care nu îl știu mulți, astfel încât acum ai face parte dintr-o elită selectă care știe acel secret, fie încearcă să te convingă de faptul că afară din casa ta, acolo unde mergi zilnic la serviciu, la cumpărături sau în parc, se poartă deja un război în toată regula iar tu te poți alătura și poți lupta în aceeași tabără cu forțele binelui, reprezentate, desigur, de emițătorul informației. Sursele de informare care au această abordare recurg la tot felul de tactici de convingere și de manipulare a opiniei:

1. Interpretarea unui fapt sau a unei informații adevărate, într-un sens care manipulează opiniile și insuflă convingerile receptorilor în direcțiile urmărite

Cel mai bun exemplu pe care îl pot da în privința acestei metode este jurnalistul Mihai Gâdea de la postul Antena 3, care preia niște informații, în principiu adevărate, pe care apoi, pe parcursul emisiunilor sale, singur sau cu ajutorul altor invitați, le trece printr-un filtru care oferă o anumită perspectivă asupra acelei realități. Să ne amintim de perioada 2017 – 2019,  când certitudinea era aceea că Liviu Dragnea avea mai multe dosare penale în anchetă, însă adevăratele motivele ale acelor probleme erau de multe ori prezentate în emisiunile lui Mihai Gâdea ca fiind niște conspirații puse la cale de serviciile secrete și oameni din umbră, români și străini, numiți la modul general ca ”statul paralel”. Aceeași abordare se poate regăsi, în aceeași perioadă, la Donald Trump, care denumea acea ocultă ”deep state”.

2. Dezmințirea sau negarea totală, vehementă, a afilierii în orice fel cu opiniile sau convingerile care se încearcă a fi transmise și insuflate, care sunt totuși, în mod concomitent, transmise

Probabil că aceasta este metoda preferată folosită de către așa-zișii conspiraționiști sau ”suveraniști”, cum ar fi, spre exemplu, Laurențiu Primo, Luis Lazarus, George Simion sau Diana Șoșoacă.

Dacă îl veți urmări pe Laurențiu Primo, veți observa cu el susține din capul locului că nu este pro-rus, pro-Putin, că nu are nicio legătură cu Rusia sau cu cetățeni ruși, însă în paralel, acuză Vestul de tot ceea ce promovează propaganda pro-rusă, pe motiv că acesta este modul logic și de bun-simț de a te poziționa față de o anumită situație, iar orice altă interpretare dovedește că nu ești altceva decât un om limitat intelectual, ne-educat și manipulabil (conceptul de ”maimuță cu buletin” promovat de acest personaj).

Pe de altă parte, dacă îi urmărim pe ”suveraniști” cum ar fi George Simion sau Diana Șoșoacă, vedem cum aceștia nu au nimic împotriva altor națiuni sau religii, însă totuși, în final, națiunea română și religia ortodoxă sunt mai bune decât altele.

3. Pornirea unei argumentații de la niște aspecte profesionale, culturale, filozofice, economice sau politice cu care îți este foarte greu să nu fi de acord și, pe nesimțite, ești condus către punctul spre care se dorește să fi condus

Cel mai bun exemplu care îmi vine acum în minte pe această abordare este Ion Cristoiu care, în podcast-ul său zilnic publicat pe Youtube (sau ”pastila”, cum o denumește dumnealui) susține că el apără niște principii cum ar fi integritatea și corectitudinea presei (”câinele de pază al democrației”, nu-i așa?), însă atunci când intră în detalii veți observa că, cel puțin în privința războiului din Ucraina, doar presa occidentală nu este integră și corectă. Presa rusească sau pro-rusă mereu are dreptate sau prezintă derapaje puține, interviurile pro-ruse sunt capodopere de jurnalism, de la care reporterii români și străini pro-occidentali, ar putea lua lecții.

4. Lansarea sau promovarea a orice fel de idee în spațiul public, oricât de ridicolă și de falsă ar fi ea, sub pretextul dreptului democratic la liberă exprimare.

Trăim în ultimul timp un fenomen destul de straniu și foarte grav în spațiul informațional: în principiu, se pare că poți spune și lansa în public orice idee, fără să o demonstrezi sau dovedești în niciun mod ca fiind adevărată sau credibilă, pe motiv că asta este părerea ta, la care ai dreptul, la fel ca oricine altcineva. Practic, ceea ce contează în ziua de azi pare a fi forța și agresivitatea cu care se promovează ceva, nu neapărat veridicitatea și credibilitatea ideii lansate.

Exemplele cela mai relevante pe care le cunosc eu în acest sens sunt Donald Trump, Alex Jones sau în România Ovidiu Grosu de exemplu, care a susținut acum ceva timp că, atunci când a prezentat planul lui de re-construcție al României lui Victor Ponta, premier la acea vreme, acesta s-a ascuns în buncăr pentru o săptămână de teama a ce va urma.

În continuare, vă voi prezenta câteva exemple de război informațional pe care le-am observat eu însumi de-a lungul timpului.

1. Voi începe cu propaganda Statelor Unite de a-și menține și alimenta mașinăria de război, cu conflictele în care această țară s-a implicat după cel de al Doilea Război Mondial: Coreea, Vietnam, Irak, Serbia, Siria, Libia sau Afganistan. Sub pretextul eliminării unor elemente care amenințau democrația sau pacea mondială, americanii și-au justificat mai multe invazii și atacuri armate în diverse părți ale lumii, cel mai bun exemplu fiind cel al Irakului, țară invadată pe motiv că ar deține și folosi arme chimice împotriva propriilor cetățeni, negăsindu-se însă nicio asemenea armă cu ocazia invaziei, astfel încât, în final, guvernul american și-a recunoscut greșeala și și-a cerut scuze pentru ea. Cum putem ști însă cu siguranță ce s-a întâmplat de fapt: a fost o acțiune de îndepărtare a unui lider incomod, sau a fost o inducere în eroare, o plasă în care a căzut S.U.A. fiindcă așa a vrut cineva? Cum putem afla cu certitudine ce a însemnat și de ce a avut loc războiul din Irak?

2. L-am auzit recent pe Laurențiu Primo lansând în emisiunea sa online ideea că Papa Francisc, cu ocazia slujbei de Înviere ținută ca în fiecare an în Piața San Pietro din Vatican, ar fi afirmat că el se îndoiește de faptul că Isus într-adevăr ar fi înviat, astfel încât, bineînțeles, și Papa este acum doar o unealtă a lui Soros și a ocultei mondiale, care urmărește să distrugă creștinismul din interior și de la cel mai înalt nivel. Conform prostului meu obicei, am căutat această informație și din alte surse. Până la urmă, pe Youtube se găsesc zeci de filmări ale slujbelor de Înviere ținute la Vatican, astfel încât, o asemenea declarație a Papei de la Roma, care ar schimba pentru totdeauna istoria omenirii, evident, nu ar putea trece atât de neobservată încât să o aud doar în emisiunea lui Laurențiu Primo. Desigur, Papa Francisc nu a declarat nici la slujba de Înviere din anul 2022, nici altcândva faptul că se îndoiește de faptul că Isus într-adevăr ar fi înviat. Ceea ce veți găsi pe Youtube pe această temă sunt mai multe video-uri (în general, comentarii de vloggeri), unele vechi și de 5 ani, în care se vorbește de niște zvonuri lansate de apropiați de-ai Papei de la Vatican, cum că Francisc s-ar îndoi de Învierea lui Isus. Însă a nu o spune cu voce tare nu înseamnă a nu o crede, deci cum putem afla exact ceea ce crede Papa Francisc despre Înviere? Crede sau nu că acest eveniment într-adevăr s-a întâmplat?

4. Un alt exemplu, foarte recent și de actualitate, constă într-o informație care am descoperit, intrând în detalii, că a apărut pe un blog coordonat de către ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în care se susținea că la 12 martie 2022, Lionel Zinsou, un mare finanțist african, fost prim-ministru al Beninului și angajat al familiei Rotschild, ar fi declarat într-o reuniune ținută în onoarea sa la Paris că:

Tot ce auzim acum este această criză, sancțiuni anti-ruse, petrol, gaze… Înțelegeți ce înseamnă această criză, de exemplu, pentru Africa? Rusia ne aprovizionează cu cereale și porumb. Toată logistica trece prin Marea Neagră. Iar lumea africană a înghețat de groază privind exact ce se întâmplă. Îngrozită de acțiunile SUA și ale Uniunii Europene.

Africanii nu vă vor cumpăra poveștile despre democrație. Acestea sunt doar basmele voastre pentru consumul intern. Majoritatea elitei africane a fost educată în Uniunea Sovietică – medici, ingineri, piloți, profesori, oameni de știință. Rușii sunt singurii europeni care au decolonizat Africa. Și Africa își amintește. Așa cum Africa își amintește atrocitățile europene.

Dacă ați observat, țările africane nu au susținut rezoluția ONU care condamnă Rusia. Și nu vor susține niciodată nicio rezoluție împotriva Rusiei. Este gravat în mintea oricărui african că Rusia este bună, indiferent de ceea ce credeți despre ea. Punct.

Toată Africa este cu ochii pe Republica Centrafricană și Mali. Ceea ce europenii nu au reușit să facă timp de decenii, rușii au realizat într-un an. În Republica Centrafricană erau găști, în timp ce astăzi există un stat real acolo.

Știu că aici sunt diplomați, angajați ai Ministerului de Externe. Fac apel la dumneavoastră, la diplomația franceză: căutați o soluție la problema dumneavoastră cât mai curând posibil, deoarece dacă conflictul nu se va încheia într-o lună, Africa va izbucni.

Pentru voi, problemele de energie sunt întotdeauna pe primul loc. În cel mai rău caz, veți avea mai puțină căldură și mai puține mașini, în timp ce în Africa vom avea foame! Ascultați-mă, criza din Africa va însemna distrugerea Europei!

Veniți-vă în fire, căutați soluții diplomatice! Și să nu uităm că țări precum India și China susțin Rusia. Africa sprijină Rusia.

Nu vreau să vorbesc despre democrație și nu mă veți face pe mine, un african, să vărs lacrimi peste poveștile despre nefericita Ucraină și apelurile la umanitate. Democrația voastră este treaba voastră. Nu este nevoie să impunem ideile dumneavoastră despre modul în care noi, africanii, ar trebui să ne trăim viața.

Repet! Căutați compromisuri, lăsați diplomații să-și facă treaba! Timpul este împotriva noastră. Avem 30 de zile! Treizeci! Nu mai mult!” (sursa: www.en.interaffairs.ru, traducere în limba română de către autor)

Pe lângă această sursă, împreună cu cele care au preluat, într-un fel sau altul, informațiile de pe acest site rusesc, șase alte surse, diferite una de alta și fără legătură cu site-ul rusesc interaffairs.ru, relatează următoarea declarație a lui Lionel Zinsou, care în linii mari, se susține că ar fi fost a fost următoarea:

Războiul dintre Ucraina și Rusia este departe de a fi doar o criză europeană.

Criza financiară globală din 2008 a dus la revolte alimentare în toată Africa. Am uitat. …

Totuși, dacă conflictul care astăzi confruntă Rusia cu Ucraina, două grânare ale Africii și Europei, va continua mai mult de o lună, efectele sale vor fi devastatoare pentru toată Africa, slăbită deja (în ciuda rezistenței sale remarcabile) de criza Covid.

Explozia prețului materiilor prime, perturbarea surselor de aprovizionare cu produse alimentare de bază, abaterea atenției de la problemele africane… Este un cocktail exploziv care se anunță dacă mai-marii acestei lumi nu ajung repede la un acord diplomatic.” (sursa: www.opinion-internationale.com, traducere în limba română de către autor)

În ideea unei totale transparențe și obiectivități, este important să vă specific și faptul că nu am reușit să găsesc o filmare cu declarația în sine, pentru a îl asculta pe însuși Lionel Zinsou ceea ce a declarat. Astfel, cum putem afla cu certitudine ce a declarat Lionel Zinsou la acea reuniune? Cum putem ști sigur? Cum este adevărat, așa cum scrie pe site-urile rusești sau așa cum susțin celelalte surse?

5. Un alt exemplu, pe care l-am dat și în alt material, este cel al unui anume ”doctor” Sean Brooks, care susținea într-un discurs filmat că vaccinurile anti-COVID-19 provoacă moartea într-un interval cuprins între 3 luni – 5 ani de la vaccinare. Verificând calificările acestui personaj, am aflat că acesta nu este ”doctor” în sensul de medic, ci ”doctor” în sensul că are un doctorat în educație. Totuși, dacă este să fim totalmente deschiși și liberi, cum putem ști cu certitudine dacă vaccinul ne ajută sau nu?

6. Un exemplu mai vechi, însă extrem de relevant și cu consecințe devastatoare, este reprezentat de propaganda naționalistă din Iugoslavia, care a inflamat atât de mult cetățenii, încât a condus la războaiele iugoslave din anii 1990. De exemplu, pentru a justifica și alimenta ura sârbilor împotriva bosniacilor, se lansau zvonuri cum că bosniacii gătesc la cuptor și mănâncă bebelușii sârbilor. Mai mult, chiar și în ziua de azi, sunt disponibile pe Youtube mai multe canale pro-sârbe sau pro-bosniace, care promovează naționalismul sârb sau bosniac, și ce pericol reprezintă o națiune față de cealaltă, ca și când un război precum cel din Bosnia-Herțegovina din perioada 1992 – 1995, ar putea să re-izbucnească oricând. Cum putem afla ce s-a întâmplat de fapt în Bosnia-Herțegovina între anii 1992 -1995, astfel încât posibilitatea ca războiul petrecut în acea țară să recidiveze, să fie reală?

Cum poți câștiga războiul informațional?

Aș putea continua cu nenumărate exemple. Totuși, cred că cel mai util în acest punct este să încercăm să răspundem împreună următoarei întrebări cruciale:

Cum poate fi câștigat războiul informațional în acest haos agresiv de știri și opinii?

Acest război al informațiilor poate fi câștigat doar prin aflarea adevărului. Totuși, doar din verificarea unor surse care ni se par nouă credibile, nu cred că adevărul poate fi aflat vreodată. Cele mai valoroase în aflarea adevărului sunt cunoașterea pe baza propriei experiențe sau existențe, iar de cele mai multe ori, acest lucru este imposibil. Până la urmă, aceasta este rațiunea existenței presei: relatarea evenimentelor și faptelor la care nu poată fi prezentă toată lumea, iar valoarea acestui domeniu este dată de integritate, neutralitate și imparțialitate în relatările făcute. Deci, dacă am avea de-a face cu o presă integră, neutră și imparțială, ar fi totul simplu și ok, însă o asemenea presă există probabil într-un univers paralel, perfect, fiindcă în realitatea noastră, presa și factorii de influențare a opiniei publice au diverse interese și agende, cum ar fi banii sau controlul minților noastre, iar aceste justificări vor prima mereu în fața aflării și prezentării publicului larg a purului adevăr.

Totuși, situația nu este chiar atât de disperată. Chiar dacă nu putem afla adevărul pur despre ce crede Papa Francisc de fapt despre Învierea lui Isus, despre ce se întâmplă de fapt în Războiul din Ucraina sau cine se află în realitate în spatele atentatelor teroriste de la 11 Septembrie, ne putem apropia cât mai mult posibil de el. În continuare voi prezenta o serie de elemente care pe mine personal, mă ajută să obțin măcar puțină valoare și credibilitate din haosul de informații de tot felul cu care sunt lovit mereu, din toate părțile:

1. Prefer să nu dau crezare surselor care nu sunt semnate de nimeni, nici măcar cu numele mic sau cu un pseudonim. Cine transmite o știre sau o informație, trebuie să își asume cumva, cât de puțin, ceea ce transmite, iar sursele care aleg să rămână complet anonime, sunt destul de dubioase în opinia mea.

2. Prefer să evit titlurile de presă alarmiste, bombastice sau exagerate, de exemplu: ”X a dat anunțul, toți românii sunt afectați!” sau ”Vine furtuna secolului, toate detaliile azi la meteo!” sau ”Putin a luat decizia, pregătiți-vă de război!” etc. Dacă totuși veți avea curiozitatea să citiți un asemenea articol, veți vedea că de fapt nu este nimic interesant sau important, ci că de fapt este vorba despre un anunț de rutină făcut de vreo instituție publică, va fi cod galben de ploi într-o regiune a țării sau Vladimir Vladimirovici a decretat în Rusia vreo măsură economică menită să contracareze sancțiunile Vestului.

3. Obișnuiesc să verific din cel puțin 3 surse informațiile pe care le aflu pe teme care mă interesează. Mai mult, caut să aflu puncte de vedere cât mai contradictorii între ele, fiindcă așa cum vă mărturiseam și în alte materiale, această contradictorialitate reprezintă unul dintre cele mai bune instrumente de progres și de aflare a adevărului. De exemplu, dacă o sursă Vestică lansează o știre despre războiul din Ucraina, personal, caut să urmăresc și surse pe care le cunosc ca fiind pro-ruse, pentru a afla și perspectiva lor. La fel trebuie procedat și invers și indiferent despre ce subiect ar fi vorba: coronavirusul și vaccinarea, Putin și războiul din Ucraina, vreun partid politic, politician sau Ana Maria Prodan și Laurențiu Reghecampf.

4. De felul meu, apreciez ca fiind mai credibile sursele care recunosc în cuprinsul articolelor faptul că informațiile pe care le-au primit și pe care la rândul lor le publicizează, sunt îndoielnice sau neverificate, de exemplu, articolele care conțin mențiuni de tipul: ”Informația nu a putut fi verificată din surse independente” sau ”Informații în curs de actualizare/verificare.” Mă refer la tipul de articole potrivit cărora, în urma unui bombardament rusesc în Ucraina, au rezultat doar doi morți și cinci răniți ucraineni, în timp ce de partea rusească s-au înregistrat pagube de 10 tancuri, 50 de dispozitive militare și peste 20.000 de soldați morți, sau cele potrivit cărora armata rusă a făcut prăpăd în armata Ucrainei, iar Rusia are doar pierderi ”tragice”, fără a specifica în ce anume constau respectivele pierderi. Îmi inspiră mult mai multă încredere sursele care recunosc și specifică faptul că toate aceste informații sunt doar cele obținute din partea taberei care emite informațiile respective, fără ca acestea să poată fi verificate sau confirmate de către cealaltă parte sau de către o sursă independentă.

5. Dacă citesc un articol de presă care face referire la declarația unei persoane, caut să ascult eu însumi declarația respectivă, pentru a auzi exact ceea ce a susținut declarantul, fără nicio influență din partea altor intermediari. În acest material am dat exemplul Papei Francisc la Slujba de Înviere a anului 2022 și un discurs susținut de către Lionel Zinsou în martie 2022 la Paris, cu ocazia unei reuniuni. Nu găsesc întotdeauna video-uri cu declarațiile pe care le caut (așa cum s-a întâmplat în cazul lui Lionel Zinsou), însă merită încercat, de cele mai multe ori, veți reuși să găsiți ceea ce vă interesează. Acest tip de cunoaștere este mult mai direct și valoros (cunoașterea prin propria experiență), așa cum aminteam de altfel și în materialul meu special dedicat pe această temă – ”Cele trei niveluri ale cunoașterii.”

6. Acord foarte mult credit articolelor de presă care cuprind scan-uri sau fotografii de documente și altele asemenea, în legătură cu subiectul abordat în articolele respective. Nu dau multă crezare celor care susțin că ”potrivit unui document…” dacă nu văd și eu documentul, atât timp cât acesta este posibil să fie publicat.

7. Jurnaliștii, politicienii sau factorii de influență ai opiniei publice care fac afirmații de genul ”potrivit celor mai mari specialiști/oameni de știință…” fără a specifica cine sunt aceștia, nu prea sunt de încredere din punctul meu de vedere. Mai mult, dacă cineva se referă sau se auto-intitulează ”doctor”, ”om de știință”, specialist în x domeniu, vă recomand să verificați calificările respectivului. Veți fi surprinși câteodată să aflați că acel personaj nu este specialist deloc, sau cel puțin, nu are calificare și autoritate în domeniul în care își dă cu părerea (a se vedea cazul ”dr.” Sean Brooks la care m-am referit și mai sus).

Concluzii

Adevărul (conceptul relativ, cu ”a” mic), este cel mai greu de aflat în zilele noastre. Cei care creează ceață, confuzie și îndoială sunt tot oameni, care își urmăresc propria agendă și propriile interese, cele care le asigură prosperitatea și supraviețuirea. Majoritatea vor ignora mereu adevărul, integritatea, cinstea și corectitudinea, toate acestea părându-li-se inutile și neproductive atât timp cât nu îi ajută în satisfacerea propriilor interese. Așa este, dacă întrebarea  ”Mie la ce îmi folosește asta?” rămâne fără răspuns, aceștia o vor ignora ca fiind pierdere de timp. Poate că și vouă vi se par la fel conceptele ca cinstea, adevărul sau integritatea. Singura cale pentru ca aceste concepte să își capete reala valoare și să devină priorități în fața profitului, puterii, controlului și manipulării altora, este reprezentată de mai multă Conștiință. Doar prin mai multă Conștiință ne putem flexibiliza, accepta schimbarea și învăța că uneori este mai bine să cedăm.

Intrăm însă în alt subiect, pe care îl vom trata cu altă ocazie.

Așa că, rămâneți alături de mine pentru mai mult.

Sursa foto: Getty Images

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: