Probabil că Dinamica Evoluției în Spirală este subiectul despre care am scris cele mai multe materiale până acum. Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba în cele ce urmează, este recomandat să parcurgeți întâi ceea ce am publicat deja AICI și AICI despre acest model neuro-psiho-social.
La modul cel mai scurt posibil, Dinamica Evoluției în Spirală se referă la un tipar al schimbărilor care intervin în psihicul, conștiința și cultura oamenilor, atât la nivel individual, cât și la nivel de grupuri. Dat fiind că obiectivul acestui blog constă în transcenderea sinelui prin ridicarea nivelului de conștiință, apreciez modelul Dinamicii Evoluției în Spirală ca o perspectivă extrem de valoroasă în înțelegerea atât a propriului interior, cât și a lumii care ne înconjoară.
Acest material intervine pentru a clarifica o eroare în care poate cădea oricine este interesat de studierea și descoperirea acestui model. Sincer, eu am căzut în această greșeală de interpretare, așa că, pentru aceia dintre voi care doriți să aprofundați modelul Spiralei, țin să vă expun un detaliu care este foarte important de considerat după ce studiați și pricepeți câte ceva din fiecare stadiu existent pe Spirală. Detaliul esențial constă în faptul că:
Stadiile aflate mai deasupra pe Spirală integrează, nu se detașează de stadiile situate mai la bază.
Ce înseamnă mai exact acest lucru?
Studiind Spirala, ai tendința să crezi că unele stadii, cum este Roșul, sunt rele, în timp ce altele, precum Galben sau Turcoaz sunt bune, sau că stadii precum Violet și Albastru sunt retrograde, iar Portocaliu și Verde sunt progresiste.
Dinamica Evoluției în Spirală nu presupune niciun fel de prejudecăți cu privire la vreun stadiu existent în model. Dimpotrivă, unul dintre efectele foarte pozitive, firești, care ar trebui să se întâmple dacă studiezi modelul este acela că ajungi la concluzia că de fapt, nimeni pe planeta asta nu ar trebui judecat că este ceea ce este, și că fiecare se află la un anumit nivel, mai mult sau mai puțin avansat din punct de vedere psihic și cultural, în funcție de o mulțime de factori care nu depind întru totul de cei pe care îi observi.
Psihicul și conștiința nu funcționează la modul că, atunci când transcend un stadiu, de exemplu Albastru, și acced în următorul, adică în Portocaliu, această transcendență înseamnă că uit cu totul cum este la Albastru și văd numai Portocaliu, mai departe, când avansez la următorul stadiu, văd numai Verde în fața ochilor…și așa mai departe. Transcendența de la un stadiu la altul implică de fapt INTEGRAREA în stadiul în care se transcende, a tuturor stadiilor prin care s-a trecut deja. Concret, asta înseamnă că dacă avansez de exemplu la Portocaliu, înseamnă că integrez în psihicul și conștiința mea tot ceea ce mi s-a întâmplat și am învățat, tot ceea ce am acumulat din stadiile prin care am trecut deja, anume Bej, Violet, Roșu și Albastru.
”Serios? Și ce pot învăța eu din Bej de exemplu?” veți gândi probabil unii Portocalii sau Verzi dintre voi.
Mai multe decât v-ați putea închipui. Gândiți-vă că stadiul Bej este cel în care apare conștiința de sine, acest stadiu este unul animalic, instinctual, se rezumă doar la ceea ce presupune supraviețuirea de bază. Ceea ce este foarte util și, pot zice eu acum, esențial de preluat și integrat din stadiul Bej este învățarea faptului că uneori este bine să îți urmezi instinctele, să lași corpul să îți lucreze așa cum a fost el creat de natură în urma a miliarde de ani de evoluție și să îți ”amuțești” mintea.
O situație la care mă gândesc acum, în care așa ceva ar putea fi foarte relevant, este dating-ul și ”agățatul”. Nu este obiectul acestui material sau blog, însă este evident că în dating și sex, nu replicile de ”agățat” fac diferența, nu există cuvinte magice care să convingă pe cineva să se cupleze sau să se culce cu tine, nu contează ceea ce vorbești cât contează ceea ce faci și cum reușești să stârnești instinctele și simțurile celuilalt. Toate acestea se reflectă cel mai bine în stadiul Bej. Deși dating-ul și ”agățatul” țin de stadiul Portocaliu, cei care se pricep foarte bine la acest capitol al vieții, acele persoane care sunt irezistibile pentru sexul opus, sunt, printre altele, oameni care au integrat foarte bine ceea ce presupune stadiul Bej.
Un exemplu încă și mai comun, însă și mai relevant, în care oricare dintre noi se poate regăsi oricând, sunt micile accidente, de genul să te împiedici, să cazi pe stradă și așa mai departe. Pentru mult timp am practicat artele marțiale, și probabil că unul dintre cele mai valoroase și utile lucruri pe care le-am învățat acolo a fost acela de a îmi asculta și lăsa corpul să facă ce are de făcut, să fac efortul de a-mi lăsa mintea deoparte câteodată. Pot spune că această ”amuțire” a minții uneori, mi-a salvat viața, fiindcă de vreo două ori, am căzut pe stradă în moduri care s-ar fi putut transforma în accidente din care aș fi putut ieși destul de șifonat, cu membre rupte, capul spart, poate chiar mai rău, și doar pentru că m-am lăsat ”în voia corpului” meu, adică m-am lăsat să cad pur și simplu, fără să ezit și să mă gândesc, având încredere în instinctele și dinamica corpului meu, am reușit să scap fără vreo vânătaie sau zgârietură.
Cam asta se poate reține și integra din stadiul Bej: să înveți să ai încredere în natura, simțurile și instinctele tale, pînă la urmă, să ai încredere în tine.
”Ok…și din stadiul Violet, ce pot integra și învăța? Ce aș putea prelua eu acum, în viața mea, trăind în lumea civilizată, de la o mentalitate tribală, care crede în spirite?”
Violet este stadiul în care apare conviețuirea în comunitate, astfel că, în acest punct, se poate realiza cât de important este să te bucuri de beneficiile pe care ți le oferă traiul în societate și, în același timp, cât de important este să îți asumi responsabilitățile pe care le implică viața într-o comunitate.
Mai mult, la Violet apar primele tentative de spiritualitate, astfel încât ia în calcul că, dacă ai ajuns la Portocaliu, Verde sau chiar Galben un ateu materialist, cel mai probabil, nu ai integrat suficient de mult și în mod corespunzător stadiul Violet și în special Albastrul. Înseamnă că nici măcar nu iei în calcul că ar putea exista Ceva, crezi că Dumnezeu sau divinitatea poate însemna doar un moș cu barbă albă care trăiește pe altă planetă și vede tot ce fac oamenii pe pământ, că asta este singura cale în care divinitatea se poate percepe, și că asta este de neconceput. Urmărind oameni ca Richard Dawkins sau alții asemenea aflați la stadiul Portocaliu, prinși în mintea lor și autiști în raționalismul lor științific, înțeleg că aceștia au ajuns la un stadiu cultural și psihic care nu a integrat suficient și nu a trecut într-un mod sănătos prin etapele premergătoare stadiului în care se află acum.
”Și de la Roșu? Chiar și de la Roșu pot reține ceva bun? Nu la Roșu se încadrau interlopii, criminalii, teroriștii și dictatorii?”
Da, însă cu toate astea, există o grămadă de lucruri bune care se pot învăța de la stadiul Roșu. Probabil că cel mai important și util lucru, caracteristic stadiului Roșu și care observ că se pierde la următoarele stadii pe Spirală, în special la Verde sau la Galben, este fermitatea și susținerea unui punct de vedere, a unei idei și a unui principiu, chiar într-un mod agresiv dacă este necesar. Au fost atâtea revoluții, răscoale și războaie în istoria omenirii, care s-au produs cu distrugeri și violență, însă care în timp s-au dovedit a fi fost utile, fiindcă au condus la progres și ne-au adus în punctul în care suntem acum. Sub nicio formă nu sunt adeptul violenței, nu o susțin în niciun fel, însă realitatea societății și a naturii umane ne arată că aceasta este necesară câteodată. Atunci când ajungi la stadiul Portocaliu sau mai departe, agresivitatea nu îți mai spune nimic, crezi că totul se poate rezolva pașnic, prin negocieri, tratative, toleranță și alte metode pacifiste, însă într-o lume pestriță, așa cum a fost umanitatea dintotdeauna, nu toți oamenii înțeleg și rezonează cu acest lucru. Există persoane, comunități și națiuni întregi în care violența este la ordinea zilei și reprezintă singura soluție de rezolvare a problemelor și necesităților supraviețuirii. Unor asemenea oameni nu poți să le ceri să se schimbe peste noapte și să îl tolereze sau să trateze cu cel pe care îl consideră dușmanul lor de moarte.
Nici măcar nu trebuie să vorbim de violență, ceea ce ar putea fi integrat din Roșu și dus mai departe indiferent cât de sus am ajunge pe Spirală, este hotărârea și asumarea deciziilor. Managerii de tipul ”mână de fier” aflați la stadiul Portocaliu sau chiar Albastru, au integrat foarte bine această caracteristică a stadiului Roșu. Eu nu sunt pentru un management de tip dictatorial, însă uneori, pentru a menține ordinea și pentru a face lucrurile să funcționeze, am observat că este mai bine să fii ferm, ceva mai insensibil și să arăți celorlalți ”cine este șeful.” Altminteri, haosul și dezorganizarea pot apărea foarte ușor, iar asta ar conduce la colaps total. Uneori, în management și în viață în general, este bine să ”îți arăți colții” și să fii mai ferm și agresiv, adică mai Roșu în abordare.
„Și de la Albastru? Ce pot integra eu de la acest stadiu retrograd, religios, conservator și tradiționalist? Eu sunt o persoană care vreau să trăiesc în mileniul 3, sunt un progresist care vrea doar 5G, AI și automatizare în jur! Exact religia, tradițiile și conservatorismul ne împiedică să progresăm!”
Pe lângă faptul că multe aspecte ale religiei și tradițiilor au o valoare culturală inestimabilă, așa că ar fi o mare pierdere să le ștergem pur și simplu și să le înlocuim cu smartphone-uri și roboți, poate că cel mai util lucru ce poate fi reținut și integrat din stadiul Albastru este disciplina. Albastrul este prin excelență disciplinat, reținut, riguros și sobru.
Dacă nu vă plac religia și tradițiile, știu sigur că îi admirați pe oamenii gen Bill Gates, Steve Jobs sau Elon Musk. Dacă tot urmăriți aceste personaje, sigur ați observat și că, printre altele, oricare dintre aceștia sunt genul care ajung primii și pleacă ultimii de la serviciu. Urmăream recent un interviu cu Elon Musk, la Joe Rogan cred, în care acesta spunea că, cu excepția anumitor zile de duminică, lucrează zilnic până la 1 -2 am, și că ăsta este un program lejer față de cel de acum câțiva ani, când dormea sub birou ca să nu mai piardă timpul cu drumurile dus-întors casă – serviciu.
Ideea este că, dacă îi admiri pe toți acești oameni și ești la stadiul Portocaliu de exemplu, poate că îți dorești, pe lângă roboți și 5G, și să ajungi bogat. Unul dintre secretele către a ajunge bogat este acela de a fi foarte disciplinat și dedicat, să sacrifici multe chestiuni pentru atingerea acestui obiectiv. Ceea ce nu știe multă lume este că cei care reușesc să ajungă bogați, chiar și oamenii gen Donald Trump, ajung să aibă foarte mulți bani și pentru că au puterea de a se trezi și a termina lucrul cu noaptea în cap. Sunt oameni care nu pot lucra cu ochii pe ceas, nu se pot încadra într-un program tip 8 am – 4 pm sau 9 am – 5 pm. Bineînțeles că nu în asta stă tot, însă pentru mine este evident faptul că o persoană situată cel puțin la stadiul Portocaliu și care ajunge putred de bogată, atinge un asemenea nivel și pentru că a integrat foarte bine lecțiile relevante oferite de stadiul Albastru. Ba chiar mai mult, aceste lecții nu sunt utile doar la Portocaliu, ci și pentru cineva ca Elon Musk, aflat undeva la stadiul Galben pe Spirală.
Pare foarte dificil, când de fapt, este foarte simplu. Dacă vrei să fii bogat dar nu ești încă, pe lângă circumstanțe personale, conjuncturi economice, politice, și alte scuze pe care ți le găsești ca nu cumva să faci ceva în sensul atingerii acestui obiectiv, știi care este în realitate motivul principal care te împiedică să ajungi miliardar? Numai și numai sinele tău. Practic, ești cel mai mare propriu obstacol pe care îl ai în cale.
Până la urmă, asta face sinele. Vrea toți laurii și toate beneficiile fără schimbări în ceea ce îl privește, fără efort, sacrificii și bătăi de cap. Prin absurd vorbind, un sine vrea să fie și religios, să poată să și înjure și bârfească, vrea să ajungă și miliardar, însă miliardele să îi cadă din cer, vrea să aibă un mediu curat, dar el nici măcar să își arunce gunoiul regulamentar, să aibă pătrățele și pectorali, însă nu prin diete sănătoase, echilibrate și multă mișcare, ci bând bere și mâncând fast-food, se vrea cel mai mare afemeiat, însă fără să vorbească cu o femeie măcar, vrea să fie spiritual fără să depună munca și efortul pe care le presupune creșterea nivelului de conștiință etc.
Mai departe, ca să nu ajungi la Verde un șomer nihilist și minimalist, ar trebui să reții și să integrezi în propria mentalitate și conștiință spiritul competitiv și întreprinzător al stadiului Portocaliu. La Verde vrei un altfel de serviciu, nu vrei salariat, să stai la patron și să îți spună altcineva ce să faci. Ok, înseamnă că vrei să fii propriul stăpân și să ai propria afacere. Foarte bine, foarte frumos! Atunci, demarează-ți propria afacere. Vezi cum este să plătești o chirie și utilități, cum este să vinzi ceva, cum este să negociezi un contract, și atunci vei înțelege cum este să întreții un șomer nihilist și minimalist care toată ziua filozofează și judecă corporațiile și corporatiștii ca fiind exploatatori imperialiști, lacomi și hoți. Acest tip de Verde, hippie, New Age, șomer filozof, nihilist și minimalist, foarte des întâlnit de altfel, este rezultatul unei integrări insuficiente și nesănătoase a stadiului Portocaliu.
Desigur că și Galbenul poate integra multe de la Verde, Turcoazul de la Galben și așa mai departe, însă mă voi opri, până aici, cred că s-a înțeles ideea.
Concluzii
Ideea principală care ar trebui reținută din acest material este aceea că stadiile aflate mai sus pe Spirală integrează și se clădesc pe stadiile aflate mai la bază. Pentru a face totul și mai clar, ca să ajungi o persoană evoluată din punct de vedere psihic și cultural, trebuie trecut prin niște stadii care într-adevăr, par mai retrograde și inferioare, însă în realitate nu sunt așa, fiindcă fiecare etapă a vieții unei persoane sau a unei comunități, are rolul său esențial și foarte bine determinat, lecțiile și experiențele sale care trebuie învățate, într-un caz ideal, la momentul lor.
Dacă nu se întâmplă acest lucru, trebuie revenit și integrat cât mai mult din ceea ce lipsește din stadiile prin care s-a trecut deja.
De exemplu, dacă ești un tip care a ajuns la vârsta de 30 – 35 de ani fără să se fi culcat cu o femeie, unul dintre motive este acela că nu ai integrat suficient și sănătos stadiul Bej în propria conștiință și mentalitate.
Dacă ești un manager sau în general, o persoană mai puțin fermă pe poziții, mereu ezitantă, ar trebui să revii puțin la Roșu și să integrezi mai mult din spiritul hotărât, ferm, carismatic și temerar specific acestui stadiu.
Dacă ești genul de hippie filozof, indisciplinat, care se trezește zilnic la prânz, ar trebui să revii, să integrezi și să conștientizezi aspectele lipsă, pe care nu le-ai integrat suficient când ai trecut prin stadiile Portocaliu și Albastru.
Personal, mi-am făcut încadrarea în stadiile Spiralei, o puteți găsi în al doilea material pe care l-am publicat pe această temă. De atunci și până acum, pot spune că mă simt în continuare preponderent Verde, însă avansez puțin câte puțin și în Galben. Cu cât avansez mai mult în acest următor stadiu, cu atât sunt mai conștient de stadiile anterioare și de ceea ce nu am integrat din acestea. Mi-am dat seama că îmi lipsesc lucruri care țin de Portocaliu, Albastru și chiar Roșu într-o oarecare măsură. Mă refer în special la o mare problemă de punctualitate și mici derapaje de disciplină personală pe care le am, acestea fiind aspecte care țin de stadiul Albastru, și la anumite obiective profesionale pe care vreau să le ating, care țin de succes, business și bani, adică strict de stadiul Portocaliu. Mai mult, cu cât avansez mai mult în Galben, cu atât realizez că tocmai faptul că nu am integrat suficient stadiile de care am trecut deja, mă împiedică să împlinesc stadiul Verde și să trec cu totul în Galben.
Dacă este să fiți și voi 100% sinceri cu voi înșivă, veți realiza intuitiv că ați trecut deja la următorul stadiu. Însă aceeași intuiție vă va spune că ceva vă împiedică să pășiți cu totul în următoarea etapă a dezvoltării voastre, și exact asta este ceea ce vă ține în loc: o integrare incompletă și nesănătoasă a stadiilor anterioare, ceea ce face ca și trecerea în stadiul următor să fie incompletă, dificilă și nesănătoasă. Singura cale este să acceptați acest lucru, să nu vă mai opuneți și să reveniți la ceea ce vă lipsește din ceea ce credeați că ați parcurs deja.
Desigur, sinele nu va fi prea încântat, fiindcă va privi acest proces ca pe o retrogradare și plasare într-o poziție de inferioritate. De exemplu, dacă ai reușit să îți clădești propriul business, dar crezi că a fi proprietar de afacere înseamnă să ajungi la serviciu la mijlocul zilei și să pleci peste o oră, înseamnă că trebuie să te întorci la stadiul Albastru, să înveți să te disciplinezi mai mult. Poziția ta poate însemna să vii primul și să pleci ultimul de la muncă, să îți sacrifici weekend-uri și concedii pentru a îți menține nivelul, spre deosebire de un salariat de-al tău, a cărui singură misiune este să își facă job-ul pentru care îl plătești, să îi respecți weekend-urile și concediile. De ce, dacă tu ești patronul, să muncești mai mult decât salariatul tău? Fiindcă un angajat și activitatea lui înseamnă doar o mică parte din ceea ce înseamnă afacerea ta, tu ai viziunea principală și cea mai mare responsabilitate în definitiv. El trebuie să dea de mâncare doar lui și familiei lui dacă o are, tu trebuie să te gândești că asiguri mâncarea și pentru tine și familia ta, și pentru toți salariații și familiile lor. Aceasta este o responsabilitate imensă, pe care mulți patroni o ignoră, parțial și din cauza integrării incomplete și nesănătoase a stadiilor Spiralei.
Dacă ești un hipster super-inteligent și cult, filozof, dar locuiești încă pe canapea în sufrageria părinților și nu ai bani nici să contribui la plata curentului electric în casă, înseamnă că trebuie să te întorci la Portocaliu, să te concentrezi mai mult pe asigurarea unui confort material și pe succes. Asta poate însemna și, cel puțin temporar, un loc de muncă pe care sinele tău progresist îl consideră sub demnitatea și nivelul său, ceva de tipul șofer, băiat bun de toate la fast-food, operator la fabrică sau un job pe salariul minim.
Pentru a nu rămâne blocați într-un moment și pentru a vă asigura dezvoltarea personală și spirituală în continuare, va trebui să faceți efortul să înfrângeți această opoziție a sinelui, să reveniți la ceea ce credeați că ați parcurs deja și să vă învățați lecțiile până la capăt.
Din nou, vorbim despre ceva contraintuitiv: progres prin retrogradare.
În fine…nimănui nu trebuie să îi fie teamă sau rușine să își ”suflece mânecile” și să revină la etape, principii, idei, mentalități sau momente din viață pe care le considera trecute.
Între timp, rămâneți cu mine pentru mai mult, atât pe subiectul Dinamicii Evoluției în Spirală, cât și pe alte teme.
Sursa foto: Shutterstock
transcendental.com 